Transparenţa contribuie la consolidarea principiilor democraţiei şi la respectarea drepturilor fundamentale, aşa cum sunt definite în articolul 6 al Tratatului UE şi în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene.

Transparenţa urmăreşte asigurarea unui acces mai larg al cetăţenilor la informaţiile şi documentele aflate în posesia instituţiilor statului, participarea cetăţenilor la procesul decizional şi asigurarea legitimităţii, eficacităţii şi responsabilităţii administraţiei faţă de cetăţean.

Conceptul de transparenţă a procesului decizional derulat în instituţii se referă la asigurarea accesului cetăţenilor la documentele aflate în gestiunea instituţiilor statului, precum şi la consultarea cetăţenilor cu privire la adoptarea unor reglementări.

Concret, transparenţa implică:

• informarea din oficiu a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbatute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi asupra proiectelor de acte normative;
• consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa autorităţilor publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
• participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative

În România, asigurarea transparenţei instituţionale este reglementată de Legea nr. 52/2003, care cuprinde prevederile legislaţiei europene.